Acum ca v-am atras atenția, e bine să știți că teribilismul la care ne-am supus cu toții a fost una din cele mai faine experiențe pe care le-am avut în ultimul timp. Cu o seară înainte să mergem la Dumești am aflat exact ce înseamnă canyoning de fapt.
Când Nacho mi-a zis că mergem la canyoning m-am gândit la rafting, nu vedeam o problemă foarte mare din a-mi duce aparatul cu noi. Asta până când am zis totuși să citesc puțin despre ce înseamnă această excursie. Cu ochii în ecran, am zis: „Dar eu nu am cum să îmi duc aparatul acolo.” Și pe bună dreptate, nu aveam cum să cobor în rapel pe cascadă cu un aparat foto fără să îmi iau adio de la el.
A urmat realizarea că eu nu am cum să documentez toată experiența asta și toată esența călătoriei va fi oarecum în van. Da, puteam să ne mulțumim doar cu fotografiile pe care le vedeți. Da, sunt drăguțe dar ce facem cu coborâtul de pe cascadă?
Cu două zile înainte am trecut de la sistemul de operare android la iOS și încă nu știam cam cum stă treaba cu telefoanele astea. Am citit că sunt rezistente la apă și că nu ar avea nici o problemă în a fi udate sau să stea sub apă 30 minute. Atât mi-a trebuit.
Când am ajuns la punctul de echipare, ghidul a fost puțin sceptic legat de asta și mi-a sugerat călduros să îmi pun telefonul într-una dintre pungile închise ermetic, dar eu nu, că betmen.
Și ce mă bucur că am făcut-o. Toate momentele frumoase pe care am reușit să le capturez din experiența asta, combinate cu cadrele cinematice trase cu aparatul s-au dovedit combinația perfectă pentru a arăta ce frumoși sunt oamenii aceștia!
Acest articol este scris de către
Denis Stancsuy
Fotograf profesionist cu 10 ani de experiență
Sunt un fotograf de nuntă din zona Transilvaniei cu peste 300 de evenimente documentate.
